Barometru Ashoka: Atitudinea și percepția românilor despre rolul lor de creatori ai schimbării în societate (22 aprilie 2024)

Barometru Ashoka: Atitudinea și percepția românilor despre rolul lor de creatori ai schimbării în societate (22 aprilie 2024)

Distribuie studiul

Încrederea românilor în organizațiile non-guvernamentale (ONG-uri) percepute drept creatoare de schimbare a crescut, în special în rândul tinerilor – arată cel mai recent barometru realizat de Fundația Ashoka România privind atitudinea și percepția românilor despre rolul lor de creatori ai schimbării în societate.

Pe fondul evenimentelor din ultimii 3 ani, românii sunt însă mai puțin încrezători în propria capacitate de a aduce schimbări în societate – cu valori în scădere cu 16 puncte procentuale față de cele măsurate în valul anterior, din decembrie 2021  și în scădere alarmantă, cu 24 de puncte procentuale, în rândul fetelor din Gen Z. Unul din doi tineri au identificat reprezentarea tinerilor în Guvern ca nevoie pentru a se implica în acțiuni pentru binele societății și s-au declarat mai interesați de antreprenoriat, gestionarea emoțiilor, gândire critică și educație financiară ca abilități de care au nevoie pentru a deveni creatori ai schimbării.

Studiul, realizat de Fundația Ashoka România împreună cu agenția de studii de piață IZI data în februarie 2024, a scos la iveală atitudinea moderată în rândul românilor, doar 6 din 10 considerându-se creatori ai schimbării, în timp ce perspectiva pentru viitor este mai optimistă, însumând 8 din 10 români care cred că pot deveni ei înșiși creatori ai schimbării. Dacă în barometrul realizat anterior pe aceeași temă, în decembrie 2021 oamenii simțeau în mai mare măsură că schimbarea le stătea în propria putere – 84%, în prezent, încrederea în fiecare dintre noi a scăzut la 78%. O explicație poate fi pusă pe seama faptului că, aflându-ne în an electoral, oamenii tind să delege responsabilitatea schimbării către alte instituții, și mai puțin către ei înșiși.

Topul creatorilor autopercepuți ai schimbării se modifică în acest an față de decembrie 2021, cu câteva diferențe semnificative, între care și faptul că ONG-urile surclasează din nou Biserica. Tinerii sunt pe locul 2 (45%, față de 42% în valul anterior), instituțiile statului pe locul 3 (37% față de 40%), iar ONG-urile pe 4 (30%, față de 22% – cea mai mare creștere). Biserica (21%) și politicienii (18%) au înregistrat o nouă scădere la nivel de încredere, pierzând fiecare câte 2, respectiv 3 puncte procentuale în acest top.

Studiul atrage atenția asupra scăderii semnificative a încrederii în propria capacitate de a fi creatoare de schimbare a tinerelor între 15-24 ani. Dacă în barometrul realizat în decembrie 2021 76% dintre fetele din Gen Z se considerau creatoare de schimbare, procentul a scăzut la 52% anul acesta – iar această scădere poate avea explicații pe fondul unui val de discuții în mass media cu privire la agresiuni și hărțuire asupra femeilor.

Respondenții au mai declarat că abilitățile utile pentru a deveni un creator al schimbării sunt lucrul în echipă, pe primul loc, menționat de 6 din 10 dintre respondenți, urmat de organizarea personală, care este mai importantă în rândul celor până în 34 de ani, apoi de abilitățile de conducere și de comunicare și dezvoltarea abilităților sociale și empatice. Gen Z sunt în continuare mai înclinați și spre antreprenoriat, gestionarea emoțiilor, gândire critică și educație financiară, față de celelalte categorii de vârstă.

Din decembrie 2021 și până azi, multe s-au întâmplat în peisajul local și global, cu implicații atât de complexe, pe atât de multe paliere, încât reverberațiile încă nu le știm sau nu le vedem încă pe deplin. O pandemie globală și un război la granițe – ambele au luat și au adus ceva. Și asta ne arată rezultatele studiului ce analizează autopercepția de creare de schimbare a românilor, a tinerilor: că evenimente traumatice au dus la scăderea încrederii în noi, a încrederii că putem controla lucrurile sau că schimbarea stă în propria noastră putere – iar faptul că observăm aceste probleme e un bun început pentru a ne uni eforturile și a fi parte din soluțiile pe termen lung și din procesul de vindecare.

Vedem apoi și că tinerii apreciază mai mult decât în trecut indicatori precum lucrul în echipă și empatia, organizarea de acțiuni sociale, faptul că își doresc să fie reprezentați în Guvern. Iar asta în sine e un fundament sănătos pentru a începe să contribui la schimbare.

Ashoka crede în sintagma <<fiecare și oricine poate fi un creator de schimbare>> și contribuie la asta prin transfer de cunoștințe din echipa de echipe locală și globală a organizației, prin inspirația din poveștile Ashoka Fellows, cei care produc deja schimbare socială și sistemică și prin cultivarea abilităților necesare pentru a produce această schimbare. Ne bucură creșterea încrederii românilor în sectorul ONG, așa cum arată studiul, și ne motivează să continuăm să susținem, să încurajăm și să fim parte din dezvoltarea antreprenoriatului social. Este o creștere mai mult decât meritată, care arată că efortul absolut incredibil și fundamental al organizațiilor neguvernamentale în cele două momente traumatice – pandemia și războiul – a fost văzut și recunoscut de către români“ declară Roxana Lupu, Knowledge & Social Innovation Lead, Ashoka România.

Factorii contribuitori la atitudinea de creator de schimbare rămân aceiași, autoeducația fiind în continuare pe primul loc – 93%, urmată de educația primită acasă – 88%, nevoile prezente ale societății – 70%, educația primită în școală – 69% și prietenii și cunoștințele – 61%.  Însă, în februarie 2024 se întrerupe panta ascendentă începută din aprilie 2021 pe nevoile prezente ale societății ca factor pentru schimbare, similar cu influența persoanelor admirate și a modelelor occidentale.

În topul nevoilor tinerilor pentru a se implica în acțiuni sociale rămâne nevoia de fonduri – 60%, urmată de nevoia de a fi reprezentați în Guvern – 53% (în creștere față de 40%), la egalitate cu nevoia de mentori – 53%. 

„Cine, într-o societate, poate schimba în bine mediul în care trăiește? Aceasta este întrebarea centrală a Barometrului Schimbării, un studiu pe care îl realizăm alături de Ashoka încă din 2019. Am reușit astfel să surprindem cum pandemia, războiul și nesiguranța economică au modificat încrederea oamenilor în forțele proprii, în instituții, ONG-uri, biserică sau politicieni.

După acești ani tulburi, cuvântul schimbare nu mai produce neapărat asocieri pozitive, mai ales în rândul tinerelor, aici remarcăm scăderi abrupte de încredere în propriile forțe. Generațiile tinere, ancestral înzestrate cu forță de schimbare pozitivă au însă nevoie și de rădăcini (stabilitate) pentru a-și exersa această abilitate, dar și celelalte abilități conexe”  declară Silvia Luican, fondator IZIDATA.

Despre studiu

Studiul a fost realizat împreună cu agenția de studii de piață IZI data, datele obținute fiind raportate în comparație cu un studiu comandat de Ashoka România în decembrie 2021, pe 1012 respondenți, reprezentativ național urban, autoadministrat online. Pentru studiul din februarie 2024, s-a folosit metodologia Omnibus, chestionar online autoadministrat. Publicul studiului a fost reprezentat de bărbați și femei, peste 15 ani, utilizatori de internet, pe un eșantion stratificat pe structura național urbană a României, 1004 respondenți. Toți respondenții studiului s-au încadrat în următoarele socio-demografice: 49,8% femei și 49,6% bărbați, cu vârste cuprinse între 15-24 ani (13%), 25-34 ani (21%), 35-44 ani (20%), 45-54 de ani (24%) și peste 55 de ani (22%). 44% dintre respondenți au educație medie, 51% au educație superioară și 3% educație inferioară. Dintre cei care au răspuns, 57% au copii, 43% nu au. Ca situație financiară a publicului, 41% dintre respondenți înregistrează venituri până în 3.000 de lei, 32% între 3.000 și 5.000 lei, 21% peste 5.000 de lei.

Despre viziunea Ashoka asupra tinerilor

La Ashoka, știm că tinerii de pretutindeni reprezintă un motor de creștere și un impact pozitiv asupra comunităților lor. Prin colaborarea cu educatorii, școlile, părinții și companiile, creăm un mediu în care tinerii pot conduce și pune în practică cele patru “abilități de bază ale schimbării”: Empatie, Leadership colaborativ, Cultură fluidă a echipelor de echipe  și Crearea de schimbare sistemică.

Asigurându-ne că fiecare copil stăpânește empatia pentru crearea schimbării sistemice?, influențăm o abilitate fundamentală esențială pentru tineri. Acest lucru asigură faptul că, pe măsură ce cresc, ei identifică problemele care îi pasionează în comunitățile lor (empatie), proiectează soluții pentru acestea (leadership) și creează echipe cu care să lucreze (Lucru în echipă), își dezvoltă reziliența și motivația intrinsecă (spirit antreprenorial) pentru a continua să creeze schimbări pozitive. 

Ashoka definește  în mod ambițios impactul ca fiind schimbarea de mentalitate la scară largă, cea în care comportamentele sociale se schimbă. Teoria Ashoka despre schimbarea tinerilor este ghidată de faptul că un tânăr, în mod individual, la nivelul școlii sau al altor tineri din întreaga comunitate, știe sau nu dacă este un creator de schimbare.

Despre Ashoka

Ashoka este cea mai mare organizație globală de promovare și susținere a antreprenoriatului social și inovației sociale, clasată de Forbes pe locul 7 din 500 de ONG-uri din lume și având o rețea de peste 3800 antreprenori sociali din toată lumea, 8 dintre ei din România. Ashoka este prezentă începând din 2017 și în România, unde își propune să contribuie la crearea unei societăți în care fiecare cetățean este un creator al schimbării, capabil să ia acțiune în mod creativ pentru a rezolva probleme sociale. 

Despre IZI data

IZI data este o agenție de studii de piață fondată în 2019, al cărei scop este să democratizeze cercetarea de piață, făcând-o ușor de folosit și de înțeles, atât pentru branduri consacrate, dar mai ales pentru start-ups, antreprenori, ONG-uri și antreprenori sociali. IZI data utilizează instrumente agile, intuitive precum și cele de tip DIY.

Alte Studii